Sari la conținut

Dosarul PNI Episodul 07

Anularea licitației și ce urmează

Procedura PNI (164,4 mil lei) a fost anulată oficial pe 15 mai 2026 de ADR sub noua conducere. Motivele oficiale și etapele unei reluări corecte.

Timp de citit: 6 min Autor: Gabriel Popa

Procedura de achiziție pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (cod SMIS 333977, valoare totală 164.430.871 lei, aproximativ 33 de milioane de euro) a fost anulată oficial vineri, 15 mai 2026, de Autoritatea pentru Digitalizarea României. Decizia vine după instalarea unei noi conduceri la ADR și după avertismente repetate din partea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice privind nereguli de procedură.

Schimbarea conducerii ADR

La conducerea Autorității pentru Digitalizarea României a fost numit Aurel-Cătălin Giulescu, înlocuindu-l pe Dragoș Cristian Vlad. Schimbarea a fost motivată public, între alte considerente, de modul în care fusese gestionat dosarul PNI, în special demararea procedurii de achiziție fără fundamentarea legală necesară.

Motivele anulării, declarate oficial

Conform anunțului public al ministrului Irinel Dărău (MEDAT), anularea s-a făcut din motive cumulative:

  • Lipsa fundamentării legale. Licitația de 164 de milioane de lei a fost lansată fără Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Fără acest act, statul s-ar fi aflat în imposibilitatea legală de a semna contractul la finalul evaluării.
  • Avertizări ANAP ignorate. Agenția Națională pentru Achiziții Publice a transmis avertismente repetate privind procedura, neabordate de vechea conducere ADR.
  • Lipsa consultărilor interministeriale reale. MEDAT afirmă public că rolul său de coordonare strategică a fost ignorat de fosta conducere ADR.
  • Soluție tehnică inoportună. Caietul de sarcini forța achiziția de tehnologii proprietare (COTS), cu costuri de mentenanță nesustenabile și fără sursă de finanțare pentru scalarea sistemului la nivelul întregii administrații.
  • Incompatibilitate cu cadrul european actual. Proiectul ignora Regulamentul (UE) 2024/903 privind interoperabilitatea, care prevede arhitecturi descentralizate și suverane, nu hub-uri centralizate.

Direcția anunțată oficial

Anunțul precizează că viitoarea Platformă de Interoperabilitate va fi:

  • ieftină și eficientă, bazată pe soluții deschise;
  • sustenabilă, cu costuri de scalare previzibile, pe care statul să și le poată permite;
  • actuală și legală, respectând procedurile, standardele naționale și europene.

În traducere tehnică: o arhitectură descentralizată și deschisă, în care statul deține controlul asupra propriilor date, nu o soluție centralizată impusă de un singur furnizor.

Ce înseamnă asta pentru Dosarul PNI

Episoadele publicate aici au argumentat, cu cifre și surse, că soluția forțată anterior era problematică pe fond: supradimensionare hardware (256 GB RAM per nod), cerințe tehnice care eliminau prin construcție concurența, dimensionare bugetară fără proporționalitate cu precedentele internaționale (Republica Moldova 1 M€, Ucraina ~10 M€), onboarding nerealist (3.000 de instituții în 24 de luni), risc de corecție financiară europeană pe componenta FEDR (24,7 M€). Anularea procedurii confirmă, prin documente oficiale, fondul acestor observații.

Asta nu înseamnă automat că PNI va fi reluat corect. Anularea unei licitații e doar precondiția. Calea spre o platformă funcțională cere etape concrete:

  1. Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici (precondiție legală).
  2. Consultare interministerială reală, coordonată de MEDAT.
  3. Consultare publică pe noul caiet de sarcini.
  4. Lansare nouă, cu cerințe neutre tehnologic, dimensionare realistă, alinierea la Regulamentul (UE) 2024/903 și principiul only once.

Ce urmează pe Magistrala

Am publicat „Cum se construiește PNI corect”, propunerea tehnică concretă, în două straturi:

  • Un sistem centralizat de logging (pe modelul MLog din Republica Moldova), care jurnalizează fiecare interogare a unui funcționar public pe datele unui cetățean, cu scopul declarat al procesării.
  • Un registru central de servicii (echivalentul a ce, în Moldova, se numea MAcces) la care se conectează interfețe noi (conectori) instalate la fiecare instituție, peste sistemele legacy existente. Funcționarii publici interoghează prin registru, fără să cunoască sistemele-sursă; instituțiile nu rescriu legacy-ul, doar expun servicii noi peste el.

Avantajul: platforma poate fi pusă în funcțiune incremental, fără dependență de un furnizor unic, cu un buget proporțional cu precedentele verificate. Detaliile tehnice, componentă cu componentă →

Surse primare

Dacă citești până aici

Interoperabilitatea publică merită documentată. Începem cu Dosarul PNI.

Îți poți lăsa numele pe o listă publică a susținătorilor sau poți semna anonim. Fără donații. Fără newsletter obligatoriu.

Semnează pentru documentarea publică

Vezi cine a semnat deja →