Două caiete, același template

Două caiete de sarcini. Aceeași autoritate contractantă. Aproape trei ani între ele. Pe componenta de interoperabilitate, sunt aproximativ 78% identice literal.

Primul: caietul licitației pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI, cod SMIS 333977, valoare totală 164,4 milioane de lei), înregistrat sub nr. 13PNI/06.02.2026 și anulat pe 15 mai 2026. Al doilea: caietul Portalului Digital Unic al României (PDURo, cunoscut public ca ROePAS), înregistrat sub nr. 367/IICG-PNRR/13.07.2023, atribuit pentru 96,92 milioane de lei fără TVA consorțiului condus de Maguay Computers, cu Oracle România, Logic Computer, Phoenix IT și Wisevoice AI.

Diferențele țin de diacritice (PNI scris fără ele, PDURo cu ele), de adăugarea unor componente specifice obligate de lege în caietul PNI (Registrul Național al Registrelor, Catalogul Național Semantic), de migrarea unui sistem vechi în caietul PDURo (PCUe) și de o secțiune amplă de hardware în PNI care în PDURo lipsește cu totul.

Restul, paragraf cu paragraf, e același text.

Sursele

Ambele caiete sunt documente publice ale unei autorități contractante, accesibile prin sistemul de achiziții publice. Caietul PDURo este atașat anunțului oficial pe e-licitatie.ro, secțiunea documentație, fișier PDF de aproximativ 5,2 MB. Caietul PNI a fost publicat pe 6 februarie 2026 ca anexă a procedurii SMIS 333977 și a circulat în rândul potențialilor ofertanți până la anularea procedurii pe 15 mai 2026.

Pentru fiecare paragraf citat în acest episod se indică capitolul din caietul respectiv, ca să poată fi verificat independent în PDF-ul original.

Paragraful BPEL/BPMN

Cel mai izbitor exemplu este un paragraf de aproximativ 50 de cuvinte care apare textual identic în ambele caiete. Mai jos, citatele afișate paralel pentru comparație directă.

Singura diferență, în afară de diacritice, e cuvântul „reprezentarea” (PDURo) versus „reprezentara” (PNI), marcat mai sus. Forma fără un „e” în caietul PNI e o eroare ortografică pe care un editor uman ar fi corectat-o la o redactare independentă. Apariția ei specifică doar în versiunea fără diacritice e compatibilă cu o operațiune de copy-paste între cele două documente, cu transliterare automată care a eliminat, pe lângă diacritice, și un caracter adiacent.

Cele șase principii ISA 2

Caietul PDURo dedică principiilor ISA 2 secțiunea introductivă a capitolului HUB de Interconectare (§ 1.3.4). Caietul PNI le reia pe toate șase, pe aceeași ordine, în capitolul Componenta de interoperabilitate (§ 3.8.5). Ordinea, denumirile, definițiile sunt aceleași: Only once, Open services, One-stop-shop, End2End, Digital by default, Cloud ready.

Exemplu pentru primul principiu, „Only once”:

Pentru celelalte cinci principii (Open services, One-stop-shop, End2End, Digital by default, Cloud ready), comparația prezintă același tipar: text identic cuvânt cu cuvânt, diacritice diferite, punctuație ușor diferită (cratimă în PDURo, virgulă în PNI). Lungimea fiecărei definiții variază între una și șase rânduri; verificarea independentă rămâne la îndemâna oricui descarcă cele două documente.

Stack-ul tehnologic enterprise

Capitolul despre conectorii suportați este și el textual identic. Ambele caiete cer suport pentru aceleași produse comerciale:

• Cozi de mesaje: IBM MQ, Oracle AQ, JMS. Caietul PNI adaugă suplimentar Apache Kafka.
• Platforme de aplicații enterprise: SAP, Oracle e-Business Suite, Siebel.
• Standarde de integrare: REST, SOAP, WSDL, UDDI, XML, JSON, XSL, XQuery, WS-*.
• Containerizare: Docker, Kubernetes.
• Algoritmi criptografici: 3DES la minim 168 biți, AES la minim 256 biți, SHA, RSA.
• Control acces bazat pe roluri (RBAC) cu granularitate fină.
• Transport criptat: TLS 1.2 și 1.3.

Formulările sunt practic identice, în special pe lista de produse acceptate și pe enumerarea standardelor.

Componenta Portal

Apropo de copy-paste. Și capitolul Portal apare în ambele caiete, cu aceeași structură. PNI § 3.8.1 „Componenta Portal” și PDURo § 3.7.1 „Componenta Portal SDG național” descriu același rol declarativ („punct unic de acces”), aceleași secțiuni (publică, privată pentru operatori, privată pentru administratori), aceleași cerințe minime de funcționalitate. Portalul PDURo include în plus o secțiune pentru cetățeni („persoane fizice și juridice”), iar portalul PNI rămâne exclusiv administrativ. Restul textului e identic cuvânt cu cuvânt.

Cerința pentru Web Services for Remote Portlets (WSRP), marcată mai sus, merită menționată separat. WSRP e un standard publicat de OASIS în 2003 pentru integrarea de portlet-uri între portaluri eterogene. Comercial, a fost implementat în puține produse: Oracle Portal, Oracle WebCenter, IBM WebSphere Portal, Liferay. Standardul nu mai are dezvoltare activă din 2008. Cerința lui într-un caiet din 2026 e neobișnuită pentru un portal nou; apariția lui simultană în două caiete ale aceleiași autorități sugerează că textul a fost copiat dintr-o specificație existentă, nu redactat de la zero.

În plus, portalul cerut prin caietul PDURo a fost deja livrat și este expus public ca roepas.ro, lansat în versiune Beta pe 12 martie 2026 de ADR. Cititorul interesat poate deschide direct adresa și parcurge interfața publicată: secțiunile disponibile, fluxurile de autentificare, lista de servicii catalogate. Linkul e cadou, ca să-și formeze propria impresie despre ce a livrat consorțiul Maguay+Oracle pentru cele 96,92 milioane de lei contractate.

Portalul cerut prin caietul PNI ar fi fost o platformă nouă, distinctă de roepas.ro, dar cu cerințe minime de funcționalitate textual identice cu ale portalului deja construit. Decizia de a construi un al doilea portal, în loc de a-l extinde pe primul, ar fi trebuit precedată de o evaluare publică conform articolului 3 din Regulamentul (UE) 2024/903, în care se justifică de ce roepas.ro nu poate fi reutilizat sau extins pentru fluxurile administrative ale PNI.

Cifrele de dimensionare

Două cifre apar identic în ambele caiete: numărul minim de instituții (3.000) și numărul minim de utilizatori pentru mediul de testare (50). Contextul în care apar cifra de 3.000 e și el aproape identic.

PNI cere cifra „la PNI”. PDURo cere cifra „la HUB-ul de interconectare al PDURo”. Structura paragrafului introductiv, cu trimiterea la „metrica de licențiere”, e identică.

Și acum, pentru context. Indicatorii oficiali RCO14 și RCR11 din nota de fundamentare a HG de aprobare a indicatorilor PNI, revizia 21 noiembrie 2025, declară ținta de 1 instituție beneficiară de sprijin și 2 instituții care utilizează PNI pentru accesarea datelor. Caietul cere 3.000. Documentul aprobat administrativ cere 2. Două documente ale aceleiași autorități, distanță de un factor de 1.500.

Cifra de „minim 50 de utilizatori pentru mediul de dezvoltare și testare” apare identic în ambele caiete, ca dimensiune a mediului non-producție.

Diferențele legitime

Există secțiuni care apar doar în caietul PNI și au justificare independentă:

• Registrul Național al Registrelor (RNR) în capitolul de obiective specifice (PNI § 2.6). Componentă cerută explicit de Legea 242/2022 pentru PNI. Caietul PDURo menționează „catalogul semantic” în capitolul HUB de Interconectare (§ 1.3.4) ca pe ceva existent la care HUB-ul se conectează, fără să îl livreze ca parte din PDURo.

• Catalogul Național Semantic (semantic.gov.ro) în același capitol al obiectivelor specifice (PNI § 2.6). Componentă cerută explicit de Legea 242/2022. Caietul PNI îl introduce ca „o componentă a RNR destinată” gestionării referențialelor semantice. Caietul PDURo (§ 1.3.4) îl referă ca registru semantic existent, la care HUB-ul de interconectare se conectează pentru transportul de mesaje structurate. La 19 mai 2026, domeniul semantic.gov.ro nu se deschide în browser și nu apare ca site public accesibil. Cu alte cuvinte, soluția referită ca existentă în caietul PDURo, atribuit din 2023, și ca obiectiv în caietul PNI, publicat în 2026, nu este accesibilă publicului la momentul redactării acestui episod. Statusul operațional al Catalogului Național Semantic și autoritatea care îl administrează ar trebui clarificate public.

• Infrastructură hyper-convergentă detaliată în capitolul componentelor hardware (PNI § 3.7.1 Sistem integrat de procesare și stocare date). Cerințe pentru cel puțin 8 noduri identice, fiecare cu procesor Intel Xeon de generația a cincea sau echivalent, 24 de nuclee fizice, 1.024 GB DDR5 ECC la 5.600 MT/s, două SSD-uri NVMe de 960 GB în RAID 1 pentru sistemul de operare, trei SSD-uri NVMe de 3,84 TB pentru date, patru porturi Ethernet de 100 Gbps. Cuvintele „sau echivalent” apar la procesor, dar nu și la memoria RAM sau la stocare, ceea ce restrânge categoriile de servere care îndeplinesc literal cerința.

• „Minim 14.000 de tranzacții SSL pe secundă” în capitolul platformei de balansare a traficului (PNI § 3.7.3), ca cerință pentru componenta de balansare. Cifra exactă, fără interval acceptabil, descrie de obicei capacitatea unui model specific de Application Delivery Controller comercial. PDURo nu include această cerință cifrică.

Există și secțiuni unice ale PDURo, în special migrarea din vechiul Punct de Contact Unic electronic (PCUe) și suportul explicit pentru Regulamentul (UE) 2018/1724 privind Single Digital Gateway. Aceste secțiuni au justificare independentă, prin obiectul diferit al procedurii.

Distribuția fragmentelor comparate

Pe baza a peste 30 de fragmente comparate la nivelul componentei de interoperabilitate:

• aproximativ 40% sunt identice literal (diferă doar prin diacritice);
• aproximativ 37% sunt aproape identice (reformulări minore, ordinea propozițiilor);
• aproximativ 20% sunt parafrazate (idee identică, formulare ușor diferită);
• aproximativ 3% sunt diferite (concept similar exprimat distinct).

Identitatea literală cumulată pe componenta de interoperabilitate este de aproximativ 78%.

Suprapunere de actori între cele două proceduri

Suprapunerea nu e doar textuală. La nivelul ofertanților, trei companii apar atât pe partea câștigătoare a procedurii PDURo (2023), cât și pe lista ofertanților la procedura PNI (2026).

La PDURo, contractul a fost atribuit unui consorțiu condus de Maguay Computers, cu Oracle România, Logic Computer, Phoenix IT și Wisevoice AI ca parteneri sau subcontractanți. Atribuirea a fost confirmată oficial de ADR și relatată în presa economică din 2023.

La PNI, procedura din 16 aprilie 2026 a primit trei oferte, înainte de a fi anulată pe 15 mai 2026. Documentația procedurii pe sistemul național de achiziții (cod CN1089637) listează componența celor trei consorții ofertante. Maguay Computers, Oracle România și Phoenix IT apar într-unul dintre cele trei consorții, ca asociat sau subcontractant.

Cu alte cuvinte, trei dintre cele cinci companii care au livrat PDURo s-au regăsit, doi ani și jumătate mai târziu, pe lista ofertanților la PNI, alături de un partener-lider diferit. În același timp, caietul PNI conține pasaje textual identice cu caietul PDURo deja livrat de aceleași companii.

De ce contează

Regulamentul (UE) 2024/903 (Interoperable Europe Act), aplicabil integral din 12 iulie 2024, cere prin articolul 3, aplicabil din 12 ianuarie 2025, evaluare de interoperabilitate obligatorie înainte de impunerea oricărei cerințe tehnice noi. Conținutul minim al evaluării: identificarea soluțiilor Interoperable Europe existente sau a soluțiilor naționale reutilizabile, justificarea publică dacă acestea nu sunt reutilizate, raport publicat pe Interoperable Europe Portal.

Caietul PNI a fost publicat pe 6 februarie 2026, ulterior datei de aplicabilitate a articolului 3. PDURo era atribuit din 2023 și își începuse implementarea publică; versiunea Beta a portalului ROePAS a fost lansată pe 12 martie 2026, la o lună după publicarea caietului PNI.

Vă întrebați deja care e întrebarea procedurală. E asta: dacă două caiete ale aceleiași autorități contractante sunt 78% identice pe componenta de interoperabilitate, ce evaluare de interoperabilitate a stat la baza celui de-al doilea? Răspunsul ar fi trebuit publicat anterior lansării procedurii. Documentația de atribuire PNI nu conține o astfel de justificare publică pe Interoperable Europe Portal. Absența e verificabilă de oricine deschide portalul.

Valoarea adăugată reală

Caietul PNI cuprinde, peste ceea ce există în caietul PDURo, trei elemente cu valoare adăugată identificabilă: Registrul Național al Registrelor, Catalogul Național Semantic și o infrastructură hardware nouă. Toate trei sunt cerute de Legea 242/2022 ca obligație explicită pentru PNI.

Bugetul total al procedurii PNI era de 164,4 milioane de lei. Estimarea profesională a costului celor trei componente, livrate ca extensie a PDURo existent, se situează între 20 și 40 de milioane de lei, în funcție de scopul exact și de cerințele de operare pe termen lung. Rămân de explicat 124-144 milioane de lei. Documentația publică nu spune ce produce această valoare adăugată.

Întrebări care merită răspuns public

Documentele și faptele de mai sus permit formularea unor întrebări specifice, pe care un mecanism public de transparență al autorității contractante ar trebui să le adreseze:

1. Cine a redactat efectiv caietul de sarcini PNI și pe ce surse a lucrat? Dacă șablonul a fost cel din caietul PDURo, decizia de a-l reutiliza a fost documentată ca atare?

2. Există raport de evaluare publicat conform articolului 3 din Regulamentul (UE) 2024/903 care identifică PDURo ca soluție existentă, evaluează posibilitatea de reutilizare și justifică decizia de a construi un sistem nou? Dacă da, unde este publicat pe Interoperable Europe Portal?

3. Pentru cele trei componente unice ale PNI (RNR, Catalogul Național Semantic, infrastructura hardware), care este costul estimat dezagregat? Care este alocarea bugetară pentru fiecare?

4. Cum se justifică contradicția dintre cifra de 3.000 de instituții din caiet și ținta de 2 instituții din HG-ul aprobat administrativ? Care document reflectă obiectivul real al proiectului?

5. Cerințele hardware extrem de specifice (procesor de o anumită generație, memorie DDR5 la 5.600 MT/s fără variantă „echivalent”, capacitate exactă de 14.000 SSL TPS) au fost validate de ANAP ca neutre tehnologic înainte de publicarea caietului? Există nota de avizare publicată?

6. Lista de produse comerciale enumerate (IBM MQ, Oracle AQ, SAP, Oracle e-Business Suite, Siebel) constituie cerință funcțională (orice produs compatibil) sau cerință de produs (acele produse specifice)? Răspunsul afectează direct câmpul de ofertanți eligibili.

7. Catalogul Național Semantic, referit ca semantic.gov.ro în ambele caiete (ca obiectiv în PNI, ca soluție existentă la care PDURo se conectează), nu este accesibil public la momentul redactării. Există în prezent? Cine îl administrează? Care e calendarul de punere la dispoziție publică, dat fiind că ambele licitații îl tratează ca pe o componentă necesară pentru interoperabilitate?

Ce poate face un cititor

Ambele caiete sunt documente publice. Anunțul PDURo conține link la documentația completă. Anunțul procedurii PNI, deși anulat, păstrează o urmă publică pe portal sub codul SMIS 333977. Cine vrea să verifice independent poate descărca ambele caiete și poate căuta paragrafele citate folosind capitolele indicate (de exemplu § 3.8.5 în PNI și § 3.7.4 în PDURo) cu funcția standard de căutare a unui cititor de PDF.

Comparația și artefactele intermediare (fragmente paralele, statistici, evidențe de potrivire literală) rămân ca document de lucru deschis. Corecții, contraprobe sau date suplimentare, bine ați venit.

Atât pentru astăzi.

---

Surse consultate pentru acest episod:

• Caiet de sarcini PDURo, anunț e-licitatie.ro nr. 100454961, document nr. 367/IICG-PNRR/13.07.2023
• Caiet de sarcini PNI, document nr. 13PNI/06.02.2026, procedură SMIS 333977 anulată pe 15 mai 2026
• Documentație procedură PNI pe SEAP, cod CN1089637 / 10 februarie 2026, valoare 123.800.000 RON fără TVA (listă completă a celor trei consorții ofertante)
• Proiect HG aprobare indicatori tehnico-economici PNI, revizia 21 noiembrie 2025, consultare publică pe arhiva-e-consultare.gov.ro
• Comunicate ADR privind lansarea ROePAS în versiune Beta, 12 martie 2026
• Anunțuri de presă referitoare la atribuirea contractului PDURo către consorțiul Maguay Computers, Oracle România, Logic Computer, Phoenix IT, Wisevoice AI
• Regulamentul (UE) 2024/903, articolul 3, aplicabil din 12 ianuarie 2025
• Legea 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei Naționale de Interoperabilitate